Pastă de fasole dulce, de Durian Sukegawa
Acțiunea romanului se petrece pe o alee comercială dosnică de la marginea metropolei Tokyo, unde la o micuță prăvălie, personajul central Sentarō vinde dorayaki, clătite umplute cu pastă de fasole dulce. Din primele pagini ale romanului cititorul ar putea crede că această carte este o simplă poveste despre dificultățile unui bărbat japonez, care are cazier și datorii, iar în această circumstanță este obligat să muncească din greu la prăvălia de dorayaki pentru a-și achita datoriile. Însă cartea devine cu adevărat emoționantă odată cu apariția unei femei în vârstă care îi oferă lui Sentarō o pastă de fasole făcută acasă și cere să fie angajată. Îndemânarea femeii în prepararea pastei de fasole aduce popularitate micii prăvălii, dar în momentul în care oamenii observă degetele strâmbe ale femeii, își dau seama că a suferit de lepră și încep să evite prăvălia.
Acest roman aduce în atenția cititorilor un subiect mai puțin discutat astăzi, modul în care sunt tratați cei care suferă de pe urma bolii Hansen, cunoscută drept lepră în limbajul popular. Atât în carte, cât și în realitate, majoritatea oamenilor știu din Biblie că lepra era o boală contagioasă și fără de vindecare, însă adevărul este că astăzi există tratament pentru boala Hansen, iar aceasta nu se transmite printr-o simplă strângere de mână sau îmbrățișare, ci prin contact prelungit cu persoana care a contactat virusul și nerespectarea normelor de igienă. Din cauza faptului că oamenii nu cunosc adevărul despre boală, leproșii ajung să fie izolați și excluși din societatea, asemenea izolării în care a trăit doamna Tokue la sanatoriul Tenshōen, loc în care locuiau doar vârstnici care s-au vindecat de boala Hansen, dar pe care familiile nu îi mai doreau alături de ei.
Cartea lui Durian Sukegawa (1962-) ne propune să reflectăm asupra dificultăților cu care se confruntă cei care au supraviețuit acestei boli și a faptului că trebuie să ne documentăm constant și din mai multe surse, asemenea lui Sentarō, care atunci când a aflat despre problemele doamnei Tokue nu a judecat-o, ci s-a documentat, în timp ce patroana prăvăliei a văzut-o pe Tokue ca pe o bolnavă care ar putea să îi îmbolnăvească pe clienți și a cerut să fie concediată imediat.
Chiar dacă Pastă de fasole dulce are un subiect delicat, cartea este ușor de citit prin tema abordată cu sensibilitate, cea a puterii izbăvitoare a prieteniei dintre personajul narator și o fostă bolnavă de lepră.
Cartea se poate împrumuta de la Filiala „Traian Brad”: https://portal.bjc.qulto.ro/ro/record/-/record/BJC1983689
