Disecție, de Han Kang

Romanul Disecție al celebrei câștigătoare a premiului Nobel pentru literatură în anul 2024, Han Kang, prezintă revolta de la Gwangju, un episod atroce din istoria recentă a Republicii Coreene. Evenimentul tragic expus în roman se petrece în luna mai a anului 1980 în orașul Gwangju din zona sudică a peninsulei coreene. Revolta pornește de la decizia guvernului de a închide universitățile și instaurării legii marțiale la nivelul întregii țări, din cauza protestului din capitala țării de pe data de 15 mai 1980, protest prin care se cerea renunțarea la cenzură. Studenții din Gwangju încep protestele susținuți și de alți cetățeni. Temându-se de răspândirea demonstraților, guvernul impune o blocadă militară a orașului, iar forțele armate sunt obligate să reprime protestul, fapt care va conduce la masacrul civililor protestatari.
Fiecare din cele șase capitole al cărții prezintă viziunea unui alt personaj asupra evenimentului din Gwangju. În timp ce primul personaj al romanului, Kang Dong-ho, elev de gimnaziu, ne oferă o introducere în lumea macrabă a trupurilor celor uciși și desfigurați de forțele armate, al doilea personaj, fantoma lui Jeong-dae ne prezintă modul în care trupul lui neînsuflețit este transportat de cei din armată la o groapă comună, unde putrezește alături de alți oameni nevinovați. Următoarele trei personaje prezintă nu doar evenimentul de la Gwangju, ci și experiența lor traumatizantă de după înăbușirea revoltei, descriind trauma celor care au fost prinși în viață și torturați, dar și suferința provocată de violența sexuală a soldaților. Ultimul personaj, mama lui Dong-ho, ne descrie durerea suferită de rudele supraviețuitorilor, iar în epilog, vocea scriitoarei născută și ea în Gwangju, ne ghidează asupra perspectivei actuale a revoltei și suferinței părinților lui Dong-ho.
Chiar dacă romanul Disecție are un subiect istoric dificil, autorul nu plictisește cititorul cu o descrierea detaliată a evenimentelor, ci lasă personajele să prezinte diferite perspective ale evenimentului, fapt ce face acest tip de roman mult mai ușor de citit și provoacă lectura următoarei perspective. De asemenea, vocea scriitoarei subliniază că putea fi și mai rău și că oamenii din conducere considerau că i-ar fi putut anihila pe toți cei implicați în revolta din 1979 din Busan și Masan, la fel cum khmerii roșii din Cambodgia au ucis peste 2 milioane de oameni între 1975-1979.
Cartea se poate împrumuta de la sediul central al bibliotecii, de la Filiala „Traian Brad” și Filiala Grigorescu:
https://portal.bjc.qulto.ro/ro/record/-/record/BJC1760450