Cum să-ți iubești fiica, de Hila Blum

Yoela a copleșit-o pe fiica ei, Leah, cu toată dragostea, de la naștere până când aceasta a crescut și a plecat singură prin lume timp de câțiva ani, fără ca părinții ei să știe ce face. Și-a întemeiat singură o familie și are copii, dar a ținut totul bine ascuns de mama sa. Yoela nu înțelege unde s-a produs ruptura dacă dragostea pentru fiica ei a fost constantă și atât de puternică. Încercarea de a dărui dragoste a fost copleșitoare; deși a iubit-o pe Leah cu toată ființa ei, se pare că totuși nu a știut cum s-o iubească. După ce toți anii de copilărie și adolescență ai fetei au fost sufocați de prezența mamei, înstrăinarea a început să se producă, Leah a prins gustul libertății când a început să călătorească și nu s-a mai întors acasă. Yoela a pierdut obiectul iubirii iar faptul că fiica sa are propria familie, că nu mai este doar a ei, pare să doară foarte tare. Ne povestește aproape toată viața petrecută cu Leah, ne împărtășește toate gândurile, emoțiile, sentimentele ei în diverse situații, dar romanul se sfârșește iar ea pare să nu fi înțeles unde a greșit. Într-un mod demn de dispreț, intervine în traseul vieții personale construite de Leah, sperând să o aibă din nou pentru ea.

Roman intim, confesiune a protagonistei despre relația cu fiica, dar și despre relația din trecut cu părinții ei, în special cu mama, cartea aceasta este predominant despre maternitate și dragoste, condimentată cu aspirații, frustrări, dezamăgiri, neînțelegeri. Este o carte mai mult despre cum să NU-ți iubești fiica, în care o mamă pur și simplu îndrăgostită de fiica ei îi poartă permanent o grijă exagerată, încercând să controleze și să modeleze toate etapele din dezvoltarea fetei.

Dar eram îndrăgostită de fiica mea și eram înnebunită după tot ce făcea. Era ca o exorcizare, un sarcasm ușor împotriva deochiului. Fiica mea îmi umplea inima, iar eu trebuia să-mi revărs iubirea doar puțin câte puțin, să n-o risipesc.